Iatã cã El vine pe nori

February 23, 2016

in Buletin Duminical, Charles H.Spurgeon

No Comments

5011

Dacă citim cu atenţie cuvintele textu-lui nostru, termenul iată ne arată, în primul rând, că această venire este clar înţeleasă. Îl și văd pe Ioan. Este în duhul, dar deodată pare uimit și adâncit într-o și mai solemnă atenţie. Deodată a părut înﬁorat de o vedenie ulu-itoare. El strigă: „Iată!”, „Iată!”. Remarcase o priveliște a Domnului său. El nu a zis: „Va veni în viitorul apropiat!”, ci: „Îl văd! Vine acum!” A realizat, în mod evident, cea de-a doua veni-re. A conștientizat atât de adânc cea de-a doua venire a lui Hristos, încât a devenit un fapt real pentru el, un subiect despre care trebuie vorbit și chiar scris.Iată, El vine!

Am conștientizat vreodată, tu și eu, venirea lui Hristos atât de profund ca Ioan? Probabil credem că va veni. Sper că toţi cre-dem. Dacă credem că Domnul Isus a venit pri-ma dată, vom crede că va veni și a doua oară. Dar cât de siguri suntem de aceste puternice adevăruri? Probabil că am înţeles limpede pri-ma arătare, începând cu Betleem spre Golgota, și L-am urmărit pe Domnul de la Calvar la Muntele Măslinilor, pricepând binecuvântata strigare: „Iată Mielul lui Dumnezeu care ridică păcatul lumii! ”(Ioan 1:29); „Şi Cuvântul S-a făcut trup şi a locuit printre noi, plin de har şi de adevăr. Şi noi am privit slava Lui, o slavă întoc-mai ca slava Singurului născut din Tatăl.” (Ioan 1:14). Dar, oare ne gândim cu aceeași fermi-tate la faptul că El „Se va arăta a doua oară nu în vederea păcatului, ci ca să aducă mântuirea celor ce-L aşteaptă.” (Evrei 9:28)?

Ne spunem unii altora atunci când ne strângem, în bucu-ria părtășiei: „Da, Domnul nostru vine”? Venirea Lui ar trebui să ﬁe pentru noi nu numai o profeţie crezută, ci și o scenă pictată în suﬂetele noastre, o așteptare a inimi-lor. Adesea mi-am imaginat această scenă ulu-itoare la nivelul minţii. Am auzit roţile carului Domnului apropiindu-se și m-am străduit să-mi pun casa în rânduială pentru primirea Lui. Am simţit umbra norului măreţ care-I va sluji la stingerea focului lumescului din mine. Aud chiar și acum, în duhul, sunetul ultimei trâmbiţe, al cărei suﬂu grozav îmi înﬁoară duhul, mă pune în mișcare și dă putere vieţii mele. Mă rog Domnului să trăiesc în întregime sub inﬂuenţa acelui eveniment impunător!

Fraţi și surori, la această conștientizare vă invit! Unul dintre urmașii lui Hristos a spus prietenilor săi, după învierea Domnului: „A înviat Domnul cu adevărat !” (Luca 24:34). Aș dori să vă simţiţi cel puţin la fel de siguri că Domnul vine cu adevărat! Îmi doresc ca atunci când ne întâlnim, noi credincioșii, să ne spunem unii altora: „Iată, El vine! ”. Suntem siguri că El vine și că este pe drum, dar bene-ﬁciul unei conștientizări mai clare a acestui fapt este incalculabil.

Charles H.Spurgeon